¿Cuándo NO utilizar un descalcificador sin sal TAC?

Cand sa NU utilizam un dedurizator fara sare TAC

In acest articol ne vom concentra asupra punctelor in care un dedurizator fara sare TAC nu te ajuta sau nu-ti este de folos. Totusi, vom mentiona si punctele in care te ajuta sau motivele pentru care ai opta pentru un dedurizator fara sare TAC.

In primul rand cateva cuvinte despre ce este un dedurizator fara sare TAC si cum functioneaza

Un dedurizator fara sare TAC este de fapt un conditionator. Acesta nu dedurizeaza apa! Apa va avea aceeasi cantitate de ioni de calciu si de magneziu inainte si dupa TAC. Mai clar, apa va avea aceeasi duritate cu si fara dedurizatorul TAC.

Daca totusi prin teste sau prin analiza apei indentificati duritatea apei schimbata, aceasta nu este de la dedurizatorul fara sare TAC ci mult mai probabil de la perioada de timp dintre cele doua analize de apa (sursa de apa nu are in permanenta exact aceeasi duritate), sau de la testele de apa care nu au o precizie de 100%. Intotdeauna exista o anumita marja de eroare a  testelor pentru duritatea apei si chiar a analizei de apa efectuata intru-un laborator acreditat.

Cum functioneaza totusi un dedurizator fara sare TAC?

Tehnologia de dedurizare fara sare TAC este cel mai bine definita ca margele (foarte mici) din co-polimer cu un invelis special sub influenta carora precipita mineralele de calciu si de magneziu in microcristale de carbonat de calciu. Margelele TAC atrag ioni de calciu si de mangeziu si elibereaza conglomerate de carbonat de calciu in forma de microcristale. Aceste microcristale sunt invizibile cu ochiul liber si plutesc in apa, prin conducte, pana cand utilizatorul va folosi apa la baie, chiuveta, dus, masina de spalat etc.

Este tehnologia de dedurizare fara sare TAC testata si acreditata?

Da, prin protocolul standard german DVGW, articolul D512, care se refera la verificarea aparatelor de tratare a apei pentru reducerea depunerilor calcaroase. Rezultatul acestui test: TAC Next Scale Stop reduce depunerile de calcar in procent de 99,6%, similar cu un dedurizator bazat pe tehnologia de schimbare a ionilor (dedurizator cu sare).

In plus, mediul de filtrare TAC este certificat NSF. Aceasta certificare are doar scopul sa demonstreze ca apa poate fi consumata fara probleme, chiar daca a fost tratata cu aceasta tehnologie. Atentie! Tehnologia TAC nu este pentru a filtrata/trata apa nepotabila si a o face potabila!

Cand anume sa NU utilizam un dedurizator fara sare TAC?

  • Cand dorim sa nu mai vedem pete albe pe vesela, chiuveta, peretii de gresie sau de sticla de la dus. Asa cum spuneam mai sus, apa are aceeasi duritate, deci ionii de calciu si de magneziu se gasesc in apa. Prin evaporarea apei, vom vedea in continuare aceste pete. Diferenta este ca petele se vor sterge cu usurinta, deoarece este totusi o apa tratata;
  • Cand folosim umidificatoare. Asa cum am explicat un rand mai sus, ionii de calciu si de magneziu sunt in apa, doar ca sub o alta forma. Drept urmare, prin procesul de umidificare, apa este evaporata iar in urma acestui proces calcarul va aparea in umidificator. Cantitatea de calcar va fi mult mai mare ca in cazul unei chiuvete sau unui dus, deoarece se adauga mereu apa care este evaporata, deci si calcarul va fi prezent in cantitate mult mai mare. Ca o recomandare doar, pentru astfel de aparate doar apa demineralizata prin procesul de ósmosis inversa sau prin procesul de distilare poate ajuta ca acele depuneri calcaroase sa nu mai existe. Chiar si un dedurizator clasic cu sare va lasa in urma evaporarii apei, sare, care se va aduna in umidificator, precum calcarul;
  • Cand folosim in procesul de gatire, cuptoare ce produc abur. Pe rezistentele de incalzire a acestora se va depune calcar, din acelasi motiv explicat un rand mai sus;
  • Cand vrem sa spalam autoturismul, fara ca ulterior sa apara pete albe pe masina;
  • Cand vrem ca ibricul sau fierbatorul sa ramana curat si fara depuneri de calcar. Calcarul precipita prin fierberea apei si acesta se va vedea pe interiorul ibricului sau pe rezistenta de incalzire a fierbatorului. Curatarea prin spalare va fi mult mai usoara daca in ibric/fierbator se va pune apa tratata de dedurizatorul fara sare TAC;
  • Cand vrem sa protejam spre exemplu placile din titan cu platina ce produc apa alcalina ionizata si sunt prezente intr-un ionizador de agua. Nu va functiona. O data pentru ca prin electroliza apei (proces de obtinere a apei ionizate), ionii de calciu si de magneziu precipita deci se depun. Iar al doilea motiv este ca apa tratara cu dedurizatorul fara sare TAC, pentru a ramane tratata, nu trebuie trecuta printr-un filtru fin precum cele prezente intr-un ionizator. In momentul in care trecem apa prin filtre fine, toata tratarea apei impotriva depunerilor de calcar este anulata. Conglomeratele de microcristale create de tehnologia TAC vor fi afectate;
  • Cand folosim un filtru anticalcar cu polifosfat, instalat inaintea unui dedurizator fara sare TAC. Polifosfatul este interzis in a intra in contact cu mediul de filtrare TAC;
  • Cand folosim un filtru instalat dupa un dedurizator fara sare TAC. Conglomeratele de microcristale create de tehnologia TAC vor fi afectate;
  • Cand folosim tevi de cupru pentru instalare. Tevile noi de cupru vor adauga in apa (in primele 4 saptamani, pana la pasivizare) ioni de cupru care vor afecta dedurizatorul fara sare TAC;
  • Cand apa este dintr-o sursa precum foraj/put si nu exista un buletin de analiza care sa ne arate anumiti parametri ai apei.  Sau cand sursa apei este de la o retea publica dar nu este declarata potabila. Si in acest caz este necesar un buletin de analiza al apei;
  • Cand debitul orar variaza foarte mult. Nu este cazul unei case particulare. Dar este cazul unei pensiuni, a unui hotel, a unei ferme sau fabrici. Dedurizatorul TAC nu trebuie nici subdiemnsionat si nici supradimensionat. Aci va putem ajuta noi pentru alegerea corecta, avem solutii tehnice si pentru debite orare care variaza foarte mult;
  • Cand duritatea apei este mai mare de 72,8 grade germane.

Cand putem utiliza cu succes un dedurizator fara sare TAC?

  • Cand vrem ca apa sa fie mai „blanda” cu pielea si parul nostru la dusul zilnic;
  • Cand dorim protectie anticalcar pentru centrala termica;
  • Cand dorim protectie anticalcar pentru boiler;
  • Cand dorim protectie anticalcar pentru o cada cu hidromasaj;
  • Cand dorim protectie anticalcar pentru cafetiere, doar pentru cele care nu functioneaza pe baza de abur;
  • Cand dorim protectie anticalcar pentru robineti, baterii, site, aeratoare;
  • Cand dorim protectie anticalcar pentru masina de spalat rufe/vase;
  • Cand dorim protectie anticalcar pentru vasele de wc, si pentru rezervoarele de wc;
  • Cand dorim protectie anticalcar pentru o masina de spalat cu presiune, ca cele din spalatoriile auto;
  • Cand dorim protectie pentru duze de irigatii, duze spalatorii auto, duze racire terase (ce pulverizeaza particule fine de apa);
  • Cand dorim protectie anticalcar pentru membranele de osmoza inversa / nanofiltrare / ultrafiltrare, atat in industrie, comercial cat si casnic;
  • Cand dorim protectie anticalcar pentru un dozator de apa;
  • Cand vrem sa putem curata mai usor si fara chimicale agresive, faianta de la dus, panoul de sticla de la dus, bateriile de apa;
  • Cand sursa de apa este declarata potabila si este dintr-o retea publica;
  • Cand duritatea apei este pana in 72,8 grade germane;
  • Cand utilizam pentru o casa particulara sau cand utilizam pentru orice alta aplicatie comerciala/industriala, in care debitul orar de apa este relativ egal;
  • Cand nu avem canalizare de la localitate si avem fosa septica, deoarece nu elimina apa, sau saramura ca in cazul unui dedurizator clasic (cu sare);
  • Cand vrem sa consumam si sa pastram mineralele de calciu si de magneziu in apa, deoarece un dedurizator clasic elimina aceste minerale si introduce in apa sodiu (sare);
  • Cand din motive ecologice nu vrem sa aruncam in canalizarea localitatii sau in fosa septica apa cu sare;
  • Cand din motive ecologice nu vrem sa consumam apa potabila pentru a regenera un dedurizator clasic (cu sare).

Concluzie: putem utiliza un dedurizator fara sare TAC cu rezultate foarte bune, pentru orice aplicatie casnica, comerciala sau industriala, acolo unde avem apa permanent (exemplu: instalatia casei, centrala termica, boiler) sau intermitent (ex: masina de spalat. cada cu hidromasaj), si unde nu avem echipamente ce functioneaza prin evaporarea de apa.

Putem spune ca nu exista tehnologii proaste sau bune ci doar tehnologii utilizate in scop gresit sau in scop corect.

Mai jos, dedurizatoarele noastre fara sare TAC, pentru utilizare casnica. Pentru alte aplicatii comerciale, industriale sau civile (cladiri mari de birouri sau rezidentiale), va sugeram sa ne contactati: Póngase en contacto con

DESCALCIFICADOR SIN SAL TRIO TAC NEXT SCALE STOP NSS-110B-T

DESCALCIFICADOR DUO TAC NEXT SCALE STOP NSS-110B-D

DESCALCIFICADOR SIN SAL TAC NEXT SCALE STOP NSS-110B

4 comentarios de “Cand sa NU utilizam un dedurizator fara sare TAC?

  1. Dim dice:

    Nu pricep ce treabă are potabilitatea apei cu dedurizarea TAC.
    Dacă apa e din puț, evident că nu e potabilă. De asta folosești filtre și osmoză inversă, inutile altminteri. De ce n-aș avea un dedurizator TAC înainte de sistemul de potabilizare??

    • Consilier tehnico-comercial dice:

      Hola,

      Desigur ca potabilitatea apei nu are legatura cu dedurizatorul fara sare TAC. Dar pentru ca suntem intrebati deseori daca apa ramane potabila prin instalarea unui dedurizator TAC, este necesar sa mentionam in prezentul articol ca DA, apa ramane potabila si ca tratarea apei cu TAC nu modifica proprietatile chimice ale apei.

      De ce nu ati instala un dedurizator TAC inaintea unui sistem cu osmoza inversa? Desigur ca puteti instala. Am spuns noi ca nu se poate? Numai ca pentru ca dedurizatorul TAC sa lucreze corect, apa necesita o anumita calitate mentionata pe fiecare pagina de prezentare a modelelor TAC. Daca apa nu corespunde fizico-chimic cu cerintele producatorului, atunci va recomandam sa nu utilizati tehnologia TAC ca metoda de tratare anticalcar. Adica, sa nu utilizati deloc si sa va intreptati atentia catre alta tehnologie, adica catre dedurizatoarele clasice.

      Speram ca am inteles corect nelamuririle dvs. si ca am raspuns punctual.

      Con todo respeto,
      El equipo de azura.ro

  2. Marius dice:

    1. În articol se menționează că nu ajută cu nimic ionizatorul, mai ales dacă avem un filtru foarte fin, ce înseamna asta? câți microni poate să fie filtrul, mai are sens să punem atunci prefiltrarea la ionizator dacă nu mia rămâne tratata apa? Sau pentru că oricum se depune și nu mai bine să fie prefiltrarea pentru a a juta ionizator să dea o apă mai pură. Și apropo de asta, apa dată atunci de ionizator, ce duritate are? contează pentru ca rezultatul să fie o apă cât mai pură?

    2. Ce se poate face în cazul unui umidificator (de orice fel) care folosește apa după un filtru TAC. Se recomandă să se folosească un sistem de osmoză inversă? De exemplu umidificatorul meu are o capacitate de până la 5 litri pe oră. Ce soluție aveți? Se poate monta după filtrul tac soluția de osmoză inversă?

    Mulțumesc.

    • Consilier tehnico-comercial dice:

      Buna seara,

      Pentru punctul 1 raspunsurile sunt:

      – Daca se doreste sau este o necesitate sa se instaleze un filtru dupa dedurizatorul fara sare TAC, acesta poate fi de la 50 microni in sus si numai de tipul „sita” sau „discuri”. In niciun caz din polipropilena presata sau fir infasurat;
      – Prefiltrarea pentru ionizator are sens. Cu filtre submicronice (ultrafiltrare spre exemplu) elimini din apa criposporidium si giardia. Literatura de specialitate declara ca mai ales cripostoridium este un protozor rezistent la clor. Deci, daca sursa de apa este de suprafata si tratata doar cu clor (cum se intampla de obicei), atunci exista sanse mari sa avem in apa Criptosporidium. De aceea o filtrare submicronica este binevenita;
      – Motivul al doilea pentru o filtrare submicronica este protejarea filtrelor din ionizator care sunt mult mai scumpe decat filtrele pentru prefiltrare. Este suficienta o oprire si deschidere apei, moment in care aceasta vine cu multa rugina. Este de preferat sa murdarim si sa schimbam prefiltrele, decat sa murdarim si sa schimbam filtrele din ionizatorul de apa.

      Pentru punctul nr. 2

      Se poate utiliza un sistem casnic de osmoza inversa la care se elimina ultima treapta, adica cea de remineralizare. Un sistem de osmoza inversa cu o membrana de 75 GPD produce cam 11,8 litri ora, deci suficient. Problema este alta, sistemele de osmoza inversa au nevoie de minim 2,5 bari presiune pentru a putea functiona corect. Daca nu exista aceasta presiune atunci trebuie sa alegem un sistem de osmoza inversa cu pompa de presiune. Aici apare problema, pompele de presiune casnice nu sunt facute sa functioneze in mod continuu. Nu stiu cum utilizati umidificatorul, dar daca il utilizati foarte mult intr-o zi, pompa de presiune de pe sistemul de osmoza inversa va ceva. Ideal ar fi ca presiunea de retea sa fie de minim 2,5 bari, iar atunci putem alege un sistem de osmoza inversa fara pompa de presiune, deci nu ar avea ce sa cedeze si ar putea functiona fara probleme.

      Trebuie luat in calcul si consumul de apa reziduala in cazul unui sistem de osmoza inversa. Pentru fiecare 2,5 litri de apa produsi, va arunca la canalizare 7,5 litri de apa. Aceste cifre sunt aproximative si sunt influentate de presiunea apei, de temperatura apei si de momentul de masurare a acestor debite in functie perioada de viata a membranei. Deci sunt valori aproximative, nu exacte.

      Da, osmoza inversa poate fi instalata dupa dedurizatorul fara sare TAC, fara probleme dar nu ca solutie de filtrare pentru toata casa (exista si aceasta solutie tehnica dar la un buget considerabil). Sistemul de osmoza inversa de care vorbesc este unul care se utilizeaza la un singur punct de consum, fie la bucatarie, fie pentru un aparat precum umidificatorul dvs.

      Exemplu de osmoza inversa casnica cu pompa de presiune.

      Exemplu de osmoza inversa casnica fara pompa de presiune.

      Si pentru ca tot am pomenit de osmoza inversa pentru toata casa, asa arata: Ósmosis inversa industrial

Deja una respuesta

Tu dirección de correo electrónico no será publicada. Los campos obligatorios están marcados con *

es_ESSpanish